După ce v-am prezentat în ediţiile anterioare candidaţii PNL şi PSD la alegerile europarlamentare din 7 iunie, a venit rândul politicienilor care deschid lista PD-L. Pe lista democrat-liberală se regăsesc Theodor Stolojan, omul care s-a retras dintr-o cursă prezidenţială şi a renunţat la fotoliul de premier, Sebastian Bodu, fost şef al ANAF, dat afară de Tăriceanu fiindcă a criticat măsura taxei de primă înmatriculare, sau Cristian Preda, doctor în ştiinţe politice, care a primit mai multe distincţii la nivel european.Sistemul de vot la europarlamentarele din 7 iunie este cel al listelor de partid. Acestea sunt înscrise în buletinul de vot în chenare, iar votul se acordă prin aplicarea ştampilei în interiorul acestora. Cetăţenii trebuie să ştie că nu pot aplica ştampila de vot pe doi candidaţi, acest lucru duce la anularea buletinului de vot.
1. Theodor Stolojan
Este de profesie economist şi, în prezent, europarlamentar. A intrat în politică imediat după decembrie ’89. Până în aprilie 1990, a fost ministru adjunct al finanţelor. În perioada iunie 1990 – aprilie 1991, a fost ministru al finanţelor. A devenit prim-ministru după mineriada din septembrie 1991, în urma căreia a căzut guvernul Petre Roman. În 1996, a susţinut candidatura la preşedinţie a lui Ion Iliescu. După ce a lucrat la Banca Mondială, a reintrat în politică în 2000 şi a candidat la alegerile prezidenţiale din partea PNL, fiind devansat atât de Iliescu, cât şi de Corneliu Vadim Tudor. Înaintea alegerilor din 2000, Traian Băsescu, cel pe care Stolojan l-a susţinut patru ani mai târziu, l-a criticat, numindu-l „un candidat trucat al PDSR“.
În 2004, s-a retras din cursa pentru Preşedinţia României, motivând probleme de sănătate. Stolojan a fost protagonistul unui episod asemănător când, în decembrie 2008, a renunţat la funcţia de premier. În urma ultimului episod, „Dragă Stolo“, cum a fost denumit de presă, Emil Boc a fost instalat în fotoliul de prim-ministru. Stolojan este singurul om politic din Europa care a renunţat la funcţia de premier. Justificările pe care le-a adus nu au fost convingătoare.
Theodor Stolojan a fost în centrul unor controverse încă de la începutul anilor ‘90. Una dintre deciziile sale din acea perioadă, luate în calitate de premier şi care a fost puternic contestată, a fost liberalizarea preţurilor fără liberalizarea cursului de schimb. Această măsură a fost catalogată ulterior ca fiind acelaşi lucru cu confiscarea valutei societăţilor comerciale şi populaţiei.
2. Monica Macovei
Este de profesie avocat, dar a fost şi procuror. S-a remarcat pe scena politică în momentul numirii în funcţia de ministru al justiţiei în decembrie 2004, fiind susţinută de Traian Băsescu deşi nu făcea parte din Partidul Democrat. A ocupat acest post până în aprilie 2007, când, la restructurarea cabinetului Tăriceanu, a fost înlocuită.
În 1996, procurorul general Nicolae Cochinescu a declanşat un control al activităţii procurorului Monica Macovei (1993-1996), care a vizat numărul dosarelor nesoluţionate şi prezenţa la serviciu. S-a descoperit că, în perioada amintită, procurorul Macovei a lăsat nesoluţionate 198 de dosare, dintre care doar 17 au fost justificate, şi au fost scose în evidenţă plecările dese ale acesteia în străinătate, la simpozioane. Macovei a demisionat din procuratură în 1997 şi a devenit avocat.
După numirea din 2004, ca ministru, Macovei a avut o activitate controversată. A iniţiat legea privind reforma justiţiei, lege în virtutea căreia orice fost ministru poate fi anchetat fără să fie nevoie de un aviz al parlamentului, şi proiectul de lege pentru înfiinţarea ANI, instituţia care controlează averile demnitarilor.
Pe de altă parte, Macovei a fost aleasă Femeia Anului în Europa în 2008 de către un juriu format din europarlamentari şi jurnalişti, iar titlul i-a fost înmânat de preşedintele Parlamentului European, Hans-Gert Poettering.
3. Traian Răzvan Ungureanu
Este de profesie ziarist, fiind un susţinător al lui Traian Băsescu, preşedintele pe care l-a lăudat în multe dintre editorialele sale. În 1988, a fugit din ţară la Londra, unde a lucrat la BBC până în 2003, când a fost dat afară. În martie 2009, a fost dat afară de la ziarul Cotidianul, imediat după ce şi-a anunţat candidatura la europarlamentare din partea PD-L. În februarie 2007, Traian Ungureanu a fost propus pentru postul de ambasador al României la Londra de către ministrul de externe de la acea vreme, Mihai Răzvan Ungureanu. Acestei propuneri i s-a opus premierul Tăriceanu, care a declarat că viitorii ambasadori, „mai ales în posturile-cheie, trebuie să aibă o minimă legătură cu diplomaţia“, conform ziare.com.
4. Dan-Cristian Preda
Este profesor de ştiinţe politice. A intrat în politică în 1999. A fost consilier prezidenţial pentru educaţie pentru Emil Constantinescu, în perioada martie 1999 – decembrie 2000, şi pentru Traian Băsescu, din martie 2007. Din 1995, este membru al Grupului de Dialog Social. În 1998, a câştigat premiul Nemira pentru debut, în decembrie 2002 a primit distincţia de Comandor al Ordinului Naţional Serviciul Credincios, în 2008, a devenit ofiţer al Ordinului Leopold (Belgia), iar din ianuarie 2009 este cavaler al Ordinului Legiunii de Onoare din Franţa. Este autorul a circa 60 de studii şi articole ştiinţifice în volume colective şi reviste de ştiinţe politice româneşti şi străine, conform biografiei pe care a publicat-o pe pagina personală de internet, www.cristianpreda.ro.
5. Marian Jean Marinescu
Este de profesie inginer. Înainte de revoluţie, a lucrat la Fabrica de Avioane din Craiova. În 1992, s-a înscris în PD, iar doi ani mai târziu a fost ales vicepreşedinte al filialei doljene. În perioada ’92-’96, a fost consilier municipal Craiova, iar în următorii patru ani a ocupat fotoliul de prefect de Dolj. Activitatea sa şi a altor deputaţi români în Parlamentul European, din perioada 1 ianuarie 2008 – 8 februarie 2009, a fost analizată de Institutul European pentru Democraţie Participativă – Qvorum. Studiul făcut de acest institut, care poate fi accesat pe pagina de internet http://www.qvorum.ro/Files.aspx, relevă faptul că Marinescu se numără printre europarlamentarii români cu o activitate bună, alături de Daniel Dăianu şi de Adina Vălean, candidată din partea PNL la alegerile din 7 iunie.
6. Iosif Matula
Este inginer de profesie, în prezent europarlamentar din partea PD-L. Acest partid a dedicat o pagină de internet candidaţilor săi la alegerile europarlamentare, http://www.euro-pdl.ro/candidatii, iar în CV-ul publicat la această adresă se menţionează că Iosif Matula este fericitul posesor al unui „permis european de conducere a calculatorului – ECDL“, obţinut la Universitatea de Vest „Vasile Goldiş“ din Arad.
În PE, Matula este membru al Grupului Popular European şi Democraţilor Europeni, conform paginii de internet www.europarl.europa.eu. Pe acest website, la profilul lui Iosif Matula este ataşată declaraţia de interes financiar, conform căreia nu are nimic de declarat referitor la ajutoarele primite în cadrul activităţilor sale politice.
Iosif Matula deţine împreună cu soţia două apartamente cu garaj, două autoturisme şi un cont în bancă în valoare de 148.000 de lei.
7. Sebastian Bodu
Este de profesie avocat şi, din noiembrie 2007, deputat european. S-a remarcat ca şef al Fiscului, în perioada 2005-2007, şi ulterior ca europarlamentar, numai că nu printr-o activitate deosebită. Studiul amintit mai sus îl plasează pe Bodu printre europarlamentarii cu cea mai slabă activitate.
În ianuarie 2007, a fost dat afară de la ANAF de premierul Tăriceanu, după ce Bodu a criticat unele măsuri fiscale luate de guvern, respectiv taxa pe viciu şi faimoasa taxă de primă înmatriculare. În 2008, Sebastian Bodu a candidat pentru funcţia de primar al Sectorului 5 din Bucureşti, fiind învins de pesedistul Marian Vanghelie.
Sebastian Bodu are un blog intitulat „Nu contează cât de lung ai părul“, unde scrie despre sine că „m-am născut la 200 de metri de plaja 3 Papuci“, că a terminat liceul printre ultimii din clasă, „cu puţin peste 6“, principala sa preocupare la vremea respectivă fiind să reuşească să copieze la biologie, „deşi nici cu matematica, fizica şi chimia nu stăteam prea bine“.
Tot pe blogul personal, Bodu anunţă că practică la nivel de hobby dansul sportiv şi tenisul de picior, dar nu mai joacă fotbal din 2006, pentru că şi-a rupt ligamentele de la genunchiul drept la un meci. Printre altele, Bodu citeşte „cataloage de modă, asta ca să nu se mai spună că toţi politicienii se îmbracă prost“. Blogul îl găsiţi la adresa http://sebastianbodu.wordpress.com.
